Biserica de peste Prut

N-aveam biserică în sat –
când se-adunau
nori grei peste casa noastră,
mama își făcea cruce,
privind cu nădejde
spre biserica din Liveni, peste Prut:
mare ești, Doamne,
nu lăsa piatra
să ne strivească!
Atunci, la Liveni,
se-auzeau bătând clopotele
și mi se părea – eram sigur –
că ele-i transmit lui Dumnezeu
ruga mamei.
Cerul se lumina.
Piatra nu ne strivea.
Atunci, în copilărie,
credeam că Dumnezeu
locuiește la Liveni,
peste Prut…

Vasile Romanciuc