Iubitorii Arătării Domnului (cf. 2 Timotei 4, 8)

În duminica dinaintea Botezului Domnului s-a citit o prea frumoasă pericopă apostolică, din ultimul capitol al celei de-a doua epistole a Sfântului Apostol Pavel către Timotei: Fiule Timotei, fii treaz în toate, suferă răul, fă lucru de evanghelist, slujba ta fă-o deplin! Că eu de-acum mă jertfesc și vremea despărțirii mele s-a apropiat. Lupta cea bună m-am luptat, călătoria am săvârșit, credința am păzit. De acum mi s-a gătit cununa dreptății, pe care Domnul îmi va da-o în ziua aceea, El, Dreptul Judecător, și nu numai mie, ci și tuturor celor ce au iubit arătarea Lui (4, 5-8). Finalul reprezintă și motivul pentru care acest text este citit azi: Arătarea Lui, adică a Domnului.

În aceste rânduri, Sfântul Apostol apare ca o lumânare de ceară curată care a ars – o jertfă preacurată! – și știe că acum este aproape de sfârșit. Începe cu patru îndemnuri extraordinare, izvorâte din propria sa experiență. Tu fii treaz în toate! Așa trebuie să fie creștinul, precum Heruvimii cei cu ochi mulți, atenți la toate! Apoi, Suferă răul! Iată ce îndemn... Și Apostolul vorbea cu un fiu. Mântuitorul în altă parte zice Nu vă împotriviți celui rău (Matei 5, 39). Foarte interesant. Sfântul Pavel îl îndeamnă pe Timotei să nu se descurajeze, să nu se descumpănească în fața atâtor rele, ci să le sufere și să treacă peste ele. Fă lucru de evanghelist, slujba ta fă-o deplin! Acestea sunt patru îndemnuri valabile pentru orice creștin. Adică să facem lucrurile ca pentru Dumnezeu. Așa a rămas în cultura noastră ortodoxă. Așa trebuie să trăim în toate. Nu doar la biserică sau în anumite momente. Toate trebuie făcute deplin. Atunci se sfințește tot ceea ce facem noi.

Am dorit să accentuăm puțin aceste cuvinte ale Sfântului Apostol Pavel, întrucât ne-a impresionat duioșia lui, ajuns la finalul drumului, făcând el însuși ce îl îndemna pe Timotei: a fost treaz, a suferit mult rău, a propovăduit Evanghelia, motiv pentru care a și rămas Apostolul neamurilor, a făcut totul deplin. Și asta îi lasă ca testament lui Timotei și nouă. E modelul său.

Vedem în Sfântul Apostol roadele Arătării Domnului. Începutul vizibil al mântuirii este acum, la Botezul Domnului, la Iordan, prin Arătarea Domnului oamenilor, prin preluarea păcatelor omenirii asupra Sa. Iar sfârșitul acestui drum este marcat de Apostolul din această duminică, prin exemplul vieții Sfântului Apostol Pavel, care a iubit începutul, adică Arătarea Domnului, pe Domnul, și I-a fost credincios întreaga-i viață, până la sfârșit.

Să fim și noi așa, adică iubitori până în sfârșit ai Arătării Domnului. Ca să dobândim și noi cununa dreptății, pe care Domnul o dă tuturor celor ce au iubit arătarea Lui. Amin!