Hristos Se naște! Avem inima plină de recunoștință în primul rând față de Dumnezeu, iar în al doilea rând față de fiecare din frățiile voastre pentru marile daruri pe care le-am primit în acest an. Mulțumim Domnului pentru toate! Vă dorim să petreceți aceste Sfinte Sărbători cu pace, cu împăcare și iubire. Fie să găsiți fiecare în aceste zile calea spre a Vă reface inimile de orice rană le-ar fi afectat în acest an. Și, așa, refăcuți să pășim cu toții în Noul An cu binecuvântarea Domnului și cu încredere nesfârșită în Atotputernicia Sa.
S-a întâmplat ca în acest an, Evanghelia care s-a citit în ziua de marți, la Înainte-prăznuirea Nașterii Domnului, să fie: „Și intrând în templu, a început să scoată pe cei ce vindeau și cumpărau în el. Zicându-le: Scris este: "Și va fi casa Mea casă de rugăciune"; dar voi aţi făcut din ea peșteră de tâlhari...” (Luca 19, 45-46). Și poate nu întâmplător. În zilele acestea, când fiecare din noi încercăm să facem din inima noastră o iesle care să poată primi pe Mesia, e bine să ne amintim că inima noastră este templu al Duhului Sfânt (cf. 1 Corinteni 6, 19), casă de rugăciune. Iar dacă găsim în ea altceva decât casă de rugăciune, să facem precum a făcut Domnul: să gonim din ea pe toți „schimbătorii de bani”, pe toți neaveniții. Cum? Cu „biciul” rugăciunii „Doamne Iisuse”: Doamne Iisuse Hristoase, ai milă de mine, păcătosul/păcătoasa. Făcând așa în fiecare zi, vom împlini cuvântul Psalmistului: „În dimineți voi judeca pe toți păcătoșii pământului (inimii mele), ca să nimicesc din cetatea Domnului (inima mea) pe toți cei ce lucrează fărădelegea” (Psalmi 100, 10).
Rugăm pe bunul nostru Mântuitor să ne dea în aceste zile să gustăm din bucuria întrupării Sale, a venirii Sale printre noi, și această bucurie nimeni să nu o ia de la noi (cf. Ioan 16, 22).
Icoane. Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Nicolae, în mănăstirea noastră se aplică icoane pe lemn.
Lumânări ceară curată. În mănăstirea noastră se fac și lumânări de ceară curată, spre împodobirea rugăciunii fiecărui creștin. O lumânare de ceară curată care arde la rugăciunea particulară sau la biserică este o jertfă bineplăcută lui Dumnezeu.