{"id":3150,"date":"2021-07-31T18:10:08","date_gmt":"2021-07-31T18:10:08","guid":{"rendered":"https:\/\/sfdumitru.org\/?p=3150"},"modified":"2024-03-11T17:55:33","modified_gmt":"2024-03-11T17:55:33","slug":"youth-voice-vii-viii-2021","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/sfdumitru.org\/ro\/2021\/07\/youth-voice-vii-viii-2021\/","title":{"rendered":"Rom\u00e2nii \u00een Europa: \u00eentre identitate \u0219i integrare"},"content":{"rendered":"
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t

\u201e\u0218tefan doarme \u0219i un neam viseaz\u0103\u201d \u2013 sunt cuvintele lui George Tofan, sufletul<\/em> Serb\u0103rii de la Putna din 1904. Ast\u0103zi, suntem participan\u021bii \u0219i martorii unuia dintre momentele \u00een care speran\u021bele devin realitate \u2013 rom\u00e2ni din toate col\u021burile \u021b\u0103rii \u0219i din afara grani\u021belor s-au str\u00e2ns aici, pe \u201ep\u0103m\u00e2ntul cel clasic al Bucovinei\u201d, pe p\u0103m\u00e2ntul \u00eentemeietorilor Moldovei, de straj\u0103 la morm\u00e2ntul P\u0103rintelui Moldovei<\/em>.<\/p>

S\u0103 ne bucur\u0103m, dar s\u0103 ne \u0219i \u00eemplinim rostul pentru care suntem ast\u0103zi aici.<\/p>

Care este rostul pentru care ne-am adunat pe urmele studen\u021bilor din 1871?<\/p>

Izvorul Trecutului \u2013 \u00cenfl\u0103c\u0103rarea Prezentului \u2013 Speran\u021bele Viitorului \u2013 aceasta este axa de-a lungul c\u0103reia se desf\u0103\u0219oar\u0103 parcursul omului prin istorie, o istorie care nu este arbitrar\u0103, ci plin\u0103 de sens, c\u0103ci, istoria este, a\u0219a cum o portretiza at\u00e2t de poetic Mihai Eminescu, \u201edesf\u0103\u0219urarea cuget\u0103rii lui Dumnezeu\u201d.<\/p>

\u00cen planul s\u0103ge\u021bii timpului, Serbarea de ast\u0103zi, 15-16 august 2021, este un punct al istoriei rom\u00e2nilor. Dar acest punct nu este singur, c\u0103ci are un trecut \u0219i particip\u0103 la construc\u021bia viitorului. La 150 de ani de la Serbarea din 1871, avem \u0219ansa s\u0103 contribuim la perpetuarea \u00eenspre viitor a idealului exprimat de studen\u021bii de atunci: unitatea poporului prin unitatea cultural\u0103 \u0219i moral\u0103.<\/p>

\u00cen planul lumii de azi, cei care suntem acum la Putna nu suntem singuri: fie prezen\u021bi fizic, fie ascult\u00e2nd sau vizion\u00e2nd din alte locuri, \u00eempreun\u0103 suntem o parte a na\u021biunii rom\u00e2ne. A\u0219a cum \u00een 1871 Ciprian Porumbescu a c\u00e2ntat \u201eDaciei \u00eentregi\u201d, av\u00e2nd \u00een fa\u021b\u0103 3.000 de rom\u00e2ni, \u0219i noi, \u00een inimile \u0219i cugetele noastre, purt\u0103m Rom\u00e2nia \u00eentreag\u0103 \u0219i pe rom\u00e2nii de pretutindeni. (....)<\/p>

\"\"<\/p>

Ast\u0103zi, \u00een ceas aniversar<\/strong>, suntem la Putna ca la o \u0219coal\u0103 de patriotism, ai c\u0103rei absolven\u021bi n\u0103d\u0103jduim s\u0103 fim, pe urmele genera\u021biei 1871 \u0219i ale Sf\u00e2ntului \u0218tefan cel Mare.<\/p>

\u0218i ast\u0103zi, ca \u0219i ieri, \u0219i alalt\u0103ieri, Rom\u00e2nia \u0219i rom\u00e2nii cunosc tensiuni interne, mai ales tensiunea dintre identitate \u0219i integrare. Pe de o parte, sim\u021bim dorin\u021ba de a apar\u021bine lumii occidentale, dar, pe de alt\u0103 parte, sim\u021bim c\u0103 nu putem \u00eembr\u0103\u021bi\u0219a unele excese \u0219i nu putem tr\u0103i f\u0103r\u0103 acele elemente care au dat \u00eencredere str\u0103mo\u0219ilor no\u0219tri, care ne dau \u0219i nou\u0103 ast\u0103zi un sens al vie\u021bii.<\/p>

Solu\u021bia tensiunii nu este suprimarea uneia dintre sim\u021biri, pentru c\u0103 suprimarea conduce c\u0103tre o contrareac\u021bie violent\u0103 ulterioar\u0103. Solu\u021bia nu trebuie s\u0103 fie aceea de a deveni altcineva, nici de a ne izola. Aceast\u0103 tensiune identitar\u0103 trebuie privit\u0103 ca o misiune \u0219i o \u0219ans\u0103 deopotriv\u0103, pentru noi, ca rom\u00e2ni, dar \u0219i pentru \u00eentreaga Europ\u0103.<\/p>

Solu\u021bionarea acestei tensiuni ar trebui s\u0103 porneasc\u0103 din interior, de la premisa c\u0103 \u201erom\u00e2nismul nu trebuie discutat, ci afirmat\u201d.<\/em> Sim\u021bul na\u021bionalit\u0103\u021bii reprezint\u0103 cauza \u0219i modul de manifestare fundamental\u0103 a vie\u021bii oric\u0103rei na\u021biuni, iar na\u021biunea apare ca factor ce reune\u0219te libertatea, demnitatea, identitatea \u0219i memoria unui popor. O parte esen\u021bial\u0103 a identit\u0103\u021bii noastre ca rom\u00e2ni, dar \u0219i ca est-europeni este reprezentat\u0103 de credin\u021ba cre\u0219tin\u0103, majoritar ortodox\u0103, care at\u00e2t sub domina\u021bia otoman\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een timpul regimului comunist, s-a dovedit a fi un garant al identit\u0103\u021bii \u0219i continuit\u0103\u021bii na\u021bionale \u0219i care a \u0219tiut s\u0103 nu zdrobeasc\u0103 minorit\u0103\u021bile religioase.<\/p>

\u00cen manifestarea exterioar\u0103, rom\u00e2nii au voca\u021bia sintezei dintre Est \u0219i Vest. Doar devotamentul fa\u021b\u0103 de acest crez poate genera \u201eunirea min\u021bii \u0219i a inimii\u201d, de care vorbea \u0219i A. D. Xenopol \u00een discursul s\u0103u din 1871.<\/p>

\u0218i cum vom face aceasta? Iat\u0103 dou\u0103 principii.<\/p>

Pentru c\u0103 organizarea Serb\u0103rii din 1871 a pornit de la studen\u021bii rom\u00e2ni din Viena, care vorbeau limba german\u0103, \u00eeng\u0103dui\u021bi-mi urm\u0103toarea observa\u021bie. Termenul german Leidenschaft<\/em> se traduce prin pasiune<\/em>, devotament<\/em>, d\u0103ruire<\/em>, \u00eens\u0103 acest cuv\u00e2nt are \u00een structura sa \u0219i verbul leiden<\/em>, care \u00eenseamn\u0103 a suferi<\/em>, a r\u0103bda<\/em>, chiar a te jertfi<\/em>. Ceea ce vreau s\u0103 subliniez este c\u0103 devotamentul fa\u021b\u0103 de un anume principiu, fa\u021b\u0103 de anumite valori presupune disponibilitatea noastr\u0103 de a suferi, de a ne jertfi \u00een numele acestora. C\u0103tre un astfel de devotament au \u021bintit studen\u021bii de la 1871 \u0219i trebuie s\u0103 \u021bintim \u0219i noi.<\/p>

Al doilea principiu se refer\u0103 la evitarea radicaliz\u0103rii opiniilor prin care p\u0103r\u021bile unei na\u021biuni se atac\u0103 \u00eentre ele.<\/p>

Tr\u0103im \u00eentr-o societate puternic polarizat\u0103, iar radicalizarea uneori accidental\u0103, uneori incon\u0219tient\u0103, iar uneori con\u0219tient\u0103 a sus\u021bin\u0103torilor unor curente, fie c\u0103 este vorba despre dreapta sau st\u00e2nga, despre conservatorism sau progresism, conduce c\u0103tre subminarea unui element esen\u021bial \u00een configura\u021bia oric\u0103rui stat: unitatea na\u021bional\u0103.<\/p>

\u0218tefan cel Mare a reu\u0219it s\u0103 lupte \u00eempotriva imperiilor militare ale timpului pentru c\u0103 a reu\u0219it s\u0103 unifice spiritual poporul. Cu at\u00e2t mai mult azi este necesar\u0103 unitatea spiritual\u0103, c\u00e2nd \u00een locul imperiilor militare se confrunt\u0103 ideologii culturale.<\/p>

La 1871 \u0219i azi, arma cea mai puternic\u0103 a unei na\u021biuni este cultura. Deznod\u0103m\u00e2ntul luptei depinde de fiecare dintre noi: nu to\u021bi trebuie s\u0103 \u021binem prelegeri despre \u0218tefan cel Mare, s\u0103 scriem c\u0103r\u021bi \u00een limba rom\u00e2n\u0103 sau s\u0103 ne exprim\u0103m ca o persoan\u0103 public\u0103 m\u00e2ndria de a fi rom\u00e2n, ci fiecare gest m\u0103runt este important.<\/p>

Aici, \u00een \u021bar\u0103, experien\u021bele acumulate din trecut ar trebui s\u0103 constituie un \u00eendreptar \u0219i un instrument de ac\u021biune \u00een prezent. Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 \u00ee\u0219i con\u0219tientizeze poten\u021bialul, iar mai apoi s\u0103 lupte pentru atingerea acestuia, prin identificarea trebuin\u021belor<\/em> \u0219i formularea ideilor<\/em>. Aceasta revine \u00eentregii na\u021biuni. Despre cei de la v\u00e2rf, Mihai Eminescu afirma c\u0103 ace\u0219tia trebuie s\u0103 transpun\u0103 \u00een realitate ideile \u0219i trebuin\u021bele poporului, nu s\u0103 creeze altele.<\/p>

Dar \u0219i fiecare gest f\u0103cut oriunde \u00een Europa, de la Nicosia \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een Reikjavik, dar \u0219i pe celelalte continente, este un pas \u00eenspre sau \u00een contra unit\u0103\u021bii. De aceea, a fi rom\u00e2n \u00een \u021bar\u0103 \u0219i \u00een str\u0103in\u0103tate este o provocare zilnic\u0103!\nRom\u00e2nia secolului al XXI-lea trebuie s\u0103 participe activ la conturarea proiectului european, (re)devenind lider de opinie \u0219i principal actor politico-economic \u00een spa\u021biul central-est european.<\/p>

A\u0219 dori s\u0103 \u00eenchei cu patru versuri apar\u021bin\u00e2nd lui Ghe. Dem Teodorescu \u2013 bucure\u0219teanul inimos care a l\u0103sat cele mai ample reportaje despre Serbarea de la Putna \u2013 versuri ap\u0103rute, \u00een 1871, \u00een publica\u021bia \u201eRom\u00e2nul\u201d:<\/p>

\u201eAst\u0103zi e\u0219ti liber, f\u0103-\u021bi voia toat\u0103,
\nScrie, vorbe\u0219te dreptul ce \u0219tii:
\nSpune-i Europei ce-ai fost odat\u0103,
\nCe e\u0219ti acum, ce po\u021bi s\u0103 fii!\u201d.<\/p><\/blockquote>

Cosmin \u021augui<\/em>
(fragment din discursul c\u00e2\u0219tig\u0103tor al Serb\u0103rii de la Putna 2021)<\/em><\/p>\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201cStephen sleeps and a nation dreams\u201d are the words of George Tofan, the soul of the Putna Celebration of 1904. Today, we are participants and witnesses to one of those moments when hopes become reality\u2014Romanians from all over the country and abroad gathered here, on the \u201cclassic land of Bukovina,\u201d on the land of the […]<\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":""},"categories":[62],"tags":[29],"class_list":["post-3150","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-icon-from-within-jul-aug-21","tag-youth-voice","entry"],"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/sfdumitru.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3150","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/sfdumitru.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/sfdumitru.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/sfdumitru.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/sfdumitru.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3150"}],"version-history":[{"count":13,"href":"https:\/\/sfdumitru.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3150\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3264,"href":"https:\/\/sfdumitru.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3150\/revisions\/3264"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/sfdumitru.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3150"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/sfdumitru.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3150"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/sfdumitru.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3150"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}